Fundatia Nationala  Neamul Romanesc    |     home
Articol 1   |   Articol 2   |   Articol 3   |   Declaratia organizatiei noastre   |   Natiunea si Integrarea Europeana
Natiunea si Integrarea Europeana

    FUNDATIA   NATIONALÃ                                                 Cuvânt  cãtre  Neamul  Românesc :
    ,, Neamul  Românesc “                                                 ,,Pãrintii  si  tara nu se vorbesc de rãu “
              F.N.N.R.
   Str. Iuliu  Maniu  Nr.45 A                               
            BRASOV


          



       ASUPRA   COMUNITÃTILOR   ROMÂNESTI    DIN  VECINÃTATE


           Cu  cât trece timpul  si mai ales dupã  încheierea  rãzboiului  rece,  ideia de natiune  capãtã  tot  mai   multã  importantã în viziunea identitãtii europene.  Ideia de natiune este purtãtoarea unui fascicol de semnificatii pânã la întelesuri profunde, sacre, pentru destinul unui participant  al comunitãtii, aratã prof. Univ. dr. Paula  Constantinescu-Stoleru.
           Organizarea pe natiuni se bazeazã pe înterese, pe reprezentãri comune si chiar  pasiuni, care inoculeazã membrilor sãi sentimentul comuniunii de istorie si de stil.
           Acelasi autor aratã cã evolutia natiunii si eroii întemeietori  ai ei sunt repere în istoriografia oricãrui neam ,ale oricãrui popor. Unitatea  nationalã este o temã importantã , nu numai sub aspectul sociologic sau de istorie socialã  cât si pentru multe alte domenii.
           Rar o idee care sã aibã un cuprins  atât de vast si de variat  ca ideea nationalã. Prin aceastã idee urmãrim a defini nu numai viata actualã a unui popor ci si legãtura dintre trecutul si viitorul acestuia, contopind realul cu idealul- arãta într-un studiu al sãu C. Rãdulescu-Motru.
           Ideea nationalã -afirmã  unii autori revine ca o furtunã , atacând imagini si influente care  se îndreaptã spre forme supra-nationale. Problematica  nationalului nu poate apune , ea va fi prezentã în forme noi ,tot mai luminate  de valorile universale ale tuturor natiunilor.
           Resurectia nationalismului cu formele sale accentuate sau extremiste va fi depãsitã de acele virtuti cãtre progres,întelegere si cooperare constructivã.
Coloana Infinitului Simbol National peste generatii      Trãim afirma Valeriu  Nestian în  sãptãmânalul  Natiunea ,simultan trei orizonturi conexe :
     -  orizontul   national
     -  orizontul comunitar
     -  orizontul  continental
    Orizontul national poate constituii ,fãrã a exagera unul din factorii decisivi ai unei Europe multiculturale si multi diversificate.
    Mod de manifestare în istorie si temei cultural, natiunea se aflã si mai evident  într-o realitate fierbinte. Faptul national , fie material sau moral, fie cu valoare de document sau fie cã este o aspiratie de viitor, este totdeauna în dependentã de unitatea unei vieti nationale.  
      Românismul ca o notiune specificã spatiului nostru existential, are ca înteles realizarea natiunii  conform aspiratiilor ei firesti si întruchipeazã coexistenta , maturizarea  cultural-intelectualã.
    Orizontul   comunitar - în  etapa   actualã    ar  putea fi
   definit  ca premize ale integrãrii europene -  constitue un   
     nou  reper  în   constructia    si  dezvoltarea       identitãtii       
  nationale  a popoarelor care asspirã spre o  integrare realã în noua Europã. Pentru   individ  aceasta  presupune   însusirea  unui   sistem  de  valori  si mentalitãti care sã facã posibilã o autenticã unitate si  armonie  între natiunile integrate noii  Europe. Nu putem aici sã nu mentionãm, dacã ne referim la ,, unitate si armonie “ curentul anti-românesc creiat de Germania , privind integrarea României, curent care readuce în actualitate politica statului german din perioada interbelicã , de sustinere a unor state si de  denigrare a altora.  În orice caz toate  semnalele care ne parvin la ora actualã constitue o îndepãrtate de la cea ce au gândit ctitorii U.E. si cea ce se încearcã azi. Explicatia cã un partid sau altul de pe undeva din interiorul Germaniei  care va  cîstiga sau nu,niste alegeri are vreo legãturã cu realitatea româneascã este peste absurd.
           În fine pentru a defini si semnificatia celui de al treilea orizont,cel continental ,trebuie sã subliniem cã în prezent si pe o perioadã  chiar mai îndelungatã , în Europa vor fi si popoare care nu vor avea statut de membru al U.E. Relatiile României , la granitã, nu pot fi afectate ,ele  din multiple interese  vor fi continuate si amplificate.

                             ¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤
                                    ¤¤¤¤¤
           În sfârsit, pentru a intra  în unele  aspecte din realitatea româneascã sunt necesare încã sublinieri de ordin general. România  ca si alte tãri trebuie sã  adopte criteriile convietuirii într-o Europã unitã si sã stabileascã conditiile ce se cer în spiritul  colaborãrii europene.
            Integrarea oricãrui stat în U.E. presupune o reconstructie psihico-moralã a fiecãrui individ al comunitãtii.  Aceastã pregãtire a fiecãrui membru în vederea accedãrii la noul statut  de cetãtean european are ca temei cuceriri fundamentale cum sunt libertatea, dreptatea si democratia. Ele duc la un nou tip de solidaritate umanã ,la un fel de fraternitate europeanã.
           Dupã ce am fãcut câteva  consideratii generale ale premizelor  integrãrii europene  sã trecem  concret la situatia de azi a României ,  în       conditiile în care de  curând am  semnat   tratatul   de aderare.
        Trebuie   sã   recunoastem  cã    pe  tema  pregãtirii  românului , atât cel de jos ca si cel din vârful piramidei, se aflã în desfãsurare  o multitudine de programe , de manifestãri, dezbateri, simpozioane etc. chiar  alocãri de fonduri  de la un cap la altul al tãrii, atât pentru copii din  scolile primare pânã la structuri nationale si guvernamentale, de la cel ce produce bunuri materiale  pânã la cel ce dirijeazã viata politico-socialã, economicã dar si în sfera culturii si a stiintei.
           Opiniile, modul de abordare  sunt  de la o extremã la alta.
           Categoric însã viitorul României nu va mai fi o notiune distinctã de viitorul cetãtenilor ei. Notiunea de ,, România  prosperã  “ trebuie sã fie sinonimã cu cea de ,, români  prosperi “.
           Integrarea în U.E. este o sansã istoricã, este ideea de a nu fi singuri, de a fi alãturi de cei puternici , de a  ne oferi valorile lor dar si noi de a le oferi valorile noastre.

                                                        &&&&&&&&&&&&&&&
                                                              ¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

           Dar din pãcate, azi, România este o tarã într-un fel   anormalã. Trãim o perioadã  de tranzitie care nu se mai terminã, lucru care nu s-a mai întâlnit  la alte natiuni dar nici în propria noastrã istorie. În mod nefiresc   la conducerea tãrii au fost si se pare cã mai sunt si oameni care  cu modestie spus  sunt neaveniti si care  conduc  destinele  acestei  tãri sau ne reprezintã în relatiile internationale cu  multe daune  din punct de vedere al imaginii  dar si al realizãrilor pe plan intern. O tarã în care coruptia are rãdãcini  solide si a crescut atât de mare încât se vede si de la  Berlin si de la Paris si  de la Londra si  chiar de dincolo  de ocean.
                 Avem de fãcut fatã unor  grave carente, dacã asa cum  explicã unii analisti politici, avem inculti care se vor formatori de opinie, corupti cu pretentia de a fi considerati modele ale succesului. Dupã  1989 si mai ales în ultimii ani  au migrat  spre   vest multe scursuri care au fãcut orice în afarã de muncã cinstitã, si care  s-au vrut primii nostri ambasadori în occident  dar care ne-au compromis pentru multi ani.
           Regretãm cã am fãcut aceastã incursiune  de domeniul politicii, fundatia noastrã având alte  orizonturi, dar ele au fost necesare pentru  punerea la punct a unor  aspecte pe care le vom dezvolta mai jos.
          Se afirmã , cu tãrie si pe toate vocile, cã odatã  cu intrarea noastrã în  U-E. vom achita,  cu trimitere la populatie,  costuri foarte mari. Dar mai putin  îsi  asumã unele costuri cei care  nu vor mai beneficia de jefuirea economiei , de însusirea banului public, de acte de coruptie în general. Privind în interiorul U.E. sperãm cã ele nu vor mai fi posibile , mai ales cã o parte din  fonduri vor proveni din bugetul acesteia .  Situatii ca acea  produsã în zona inundatiilor din Banat ca si altele, vor fi stopate. Acolo  s-a  depistat, cã s-au alocat   sume importante pentru  lucrãri de investitii la diguri, si la ora actualã s-a constatat cã nici lucrãrile nu s-au executat dar nici banii nu mai sunt. Si exemple de acest fel sunt cu miile.
                                              
Bucuresti  -  Palatul   Parlamentului.
Locul  de unde  românii  asteaptã  intrarea  pe un fãgas  normal.
            Intregarea în U.E. înseamnã  sã primesti dar si sã oferi, înseamnã prosperitate, solidaritate, civilizatie, culturã, putere dar si competitie. Ne întrebãm, ne simtim  azi capabili sã facem  fatã acestei  competitii,  sã  nu compromitem prin lipsa de  moralitate si civilizatie, familia europeanã ? Cel mai mare obstacol în calea întegrãrii se  numeste   mentalitate. Fãrã  a se considera imixtiune în treburile interne, se cer  performante  în economie, administratie publicã,  justitie, comert, finante, sãnãtate  si   învãtãmânt.
           Avem în fatã  imaginea românului de rând : modest, plin de respect, cinstit si cu teamã în Dumnezeu !  Si  el aceleasi performante le asteaptã  !
           O parte din clasa politicã , care a dat apã la moarã îmbogãtitilor  peste noapte , vrea sã-i convingã pe cei sãraci, pe majoritatea românilor  sã o însoteascã în drumul spre Europa. Va fi greu, foarte  greu  dacã nu  îsi va  asuma responsabilitãti tot mai mari  fatã de eficienta  actului de decizie si conducere, fatã de  resursele naturale, fatã de mediul  înconjurãtor, fatã de comunitatea în care  trãim.  Clasa noastrã politicã trebuie sã   aibã un orizont, o perspectivã, nu de  ploconire si  umilintã. România intrã în U.E. când aceasta se aflã de fapt la o rãscruce: ori merge mai departe  pe calea constructiei comunitare  ori abandoneazã în confruntarea  globalã  mondialã , îndeosebi cu puterile americane si asiatice. În acest  context,  nu s-ar admite ca România sã fie  cauza unor  neîmpliniri sau ,, Ciuca  Bãtãilor “ cum aratã  economistul Ilie Serbãnescu.  Bãtãlia cea  mai mare trebuie datã cu mentalitatea  si obiceiurile noastre balcanice, care au prins rãdãcini pe  pãmântul miscãtor al tranzitiei.
           Orice cetãtean român  trebuie sã fie tratat cum trebuie, sã primeascã  beneficiile ce i se cuvin  dar sã si plãteascã pentru ilegalitãtile  si greselile fãcute, indiferent ce loc ocupã în ierarhia  socialã.
           Totusi integrarea în U.E. nu trebuie sã fie o sperietoare, un motiv de îngrjorare . Ar trebui sã  fie îngrijoraati  acei care se  stiu necinstiti, si  lenesi. Oamenii  onesti  si  harnici, care doresc  performante nu au de ce sã se teamã.
           Dupã cum se stie , Fundatia Nationalã ,, Neamul Românesc  “  are ca  principal obiectiv interesul si sprijinul pentru românii aflati peste hotare , indiferent dacã au vrut sau nu acest lucru. Soarta lor ne intereseazã în egalã mãsurã si din  perspectiva  intrãrii  României în  U.E. cu toate întorsãturile  explicate si abordate  detailat  pânã aici.
           Avem în vedere  în primul rând pe cei care trãiesc în vecinãtatea  României si  ca o primã constatare acestia sunt cei mai numerosi. Din evidentele  statistice pe care fundatia le are, în zona la care ne referim trãiesc aproximativ   4,5  milioane de etnici  români, adicã 48 % din numãrul  românilor aflati în prezent peste hotare. Am avut în vedere  statele  Europei care  în  perspectivã vor avea mai mult de asteptat  pânã sã devinã membre.
            Având în vedere cã  România  se va afla la granita  Europei  unite si prin coincidentã este si granitã a NATO, se vor lua niste mãsuri de securitate sporitã la frontiere,  restrictii, sau reglementãri  dure privind  conditiile de trecere  a acestei frontiere. Se vorbeste de unele taxe, introducerea vizelor si altele.
  Toate aceste  mãsuri vor avea cel putin urmãtoarele  consecinte :            
           a)  accentuarea gradului de înstrãinare în rândul unor comunitãti.
           b)  slãbirea legãturilor cu  tara mamã sau patria istoricã.
           c) va creste gradul de asimilare  si deznationalizare.
           d)  în cazul în care statele respective se vor orienta cãtre alte  structuri, toate  cele de mai sus vor fi  mult amplificate.
           e) cel mai mare pericol îl va reprezenta cresterea gradului de emigrare  cãtre alte state  din Europa dar si  în alte zone.  Exemple de acest fel sunt oferite de  emigratia masivã a românilor din Banatul  Sîrbesc din Transcarpatia si regiunea Cernãuti, dar si din sudul Dunãrii. Din informatile  pe care le detinem , sate întregi  locuite de români sunt astãzi aproape pustii.          
           În mod concret si bine documentat, toate aceste probleme  au fost  analizate , în cadrul  dezbaterii   cu tema ,, Comunitãti  Românesti  de  Pretutindeni si  Integrarea  Europeanã,”  de cei aproximativ 100  de delegati , în vara anului trecut , în cadrul Editiei a VII-a a Universitãtii de Varã de la Izvorul Muresului .
           Constatând cã si în prezent, comunitãtile  autohtone  românesti din jurul  frontierelor României si din Balcani sunt supuse unui proces agresiv de asimilare, unele din  acestea nebeneficiind de drepturile impuse de standardele europene pentru minoritãtile nationale, solicitã
Crearea si institutionalizarea  unei structuri  ( consiliu )  format din reprezentanti activi  ai  asociatiilor românesti din  jurul frontierelor, Balcani si occident
Crearea  unor facilitãti pentru cetãtenii  de etnie românã  din statele învecinate, care se deplaseazã la  manifestãri culturale, artistice, simpozioaane, discutii, manifestãri  sportive si la studii precum si  pentru familiile acestora .
Mãrirea numãrului de burse  acordate tinerilor etnici români din tãrile vecine  si a cuantumului acestora.
Accelerarea proiectului de înfiintare a  Casei, Limbii si Literaturii  Române la Cernãuti, Herta,  Reni, Cahul, Novi Sad, Vârset,  Vidin. Zaicear, Skopje si Tirana.
Deschiderea  de consulate românesti, cu precãdere în  zonele locuite de  români pentru facilitarea  serviciilor consulare, la Bor, Vârset, Vidin, Bitolia,   Reni, Ismail , Cahul si  în Transcarpatia.
           România va trebui sã adopte  din timp mãsuri  care sã  trateze si acele aspecte care vor influenta  comunitãtile românesti  de pe teritoriul statelor care  vor intra  mai târziu  în U.E.